Sindicatele cer 14 garanții pentru angajați înaintea reformei administrative
Federația Națională a Sindicatelor din Administrație (FNSA), condusă de Bogdan Șchiop, a trimis o adresă Guvernului și mai multor ministere prin care îi cere premierului Luca Niculescu să explice ce se va întâmpla cu angajații primăriilor și ai instituțiilor publice care ar putea fi desființate sau comasate. Documentul cuprinde 14 garanții pentru protejarea salariaților.
Sindicaliștii atrag atenția că, deși se vorbește despre comasarea localităților și reducerea numărului de instituții, nu există încă un proiect public din care angajații să afle ce posturi ar putea dispărea și nici criteriile după care vor fi luate aceste decizii. FNSA susține că o reformă serioasă trebuie să înceapă cu o analiză a activității fiecărei instituții, nu cu stabilirea unui număr de persoane care trebuie concediate, și cere ca reprezentanții angajaților să participe la discuții încă de la început.
Salarii, vechime și evitarea concedierilor, printre cereri
Una dintre principalele solicitări este ca angajații să nu fie concediați doar pentru că două sau mai multe primării vor fi unite. FNSA cere ca personalul să fie preluat cu prioritate de instituțiile care vor continua activitatea, pe posturi identice sau asemănătoare, și să își păstreze salariile de bază, veniturile aflate în plată, vechimea, gradul profesional și concediile neefectuate.
Sindicaliștii mai vor ca posturile vacante să fie folosite pentru mutarea angajaților afectați și să existe posibilități de recalificare înainte de a se ajunge la concedieri. Dacă desființarea unor locuri de muncă nu poate fi evitată, federația cere criterii clare, compensații negociate și măsuri de sprijin, precum și o perioadă de tranziție de cel puțin 30 de zile.
Naveta și suprasolicitarea, printre riscurile semnalate
O altă problemă ridicată este distanța pe care unii angajați ar putea fi nevoiți să o parcurgă până la noul loc de muncă, dacă activitatea unei primării este mutată în altă localitate. FNSA cere decontarea transportului, un program de lucru adaptat și, acolo unde este posibil, posibilitatea de a lucra de la distanță. Federația avertizează și asupra suprasolicitării angajaților rămași, dacă numărul posturilor scade, dar volumul activității rămâne același, și solicită măsuri de prevenire a stresului.
Sindicatele resping adoptarea reformei prin angajarea răspunderii
FNSA critică posibilitatea ca reforma să fie adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului în Parlament, considerând că schimbările sunt prea importante pentru a fi aprobate fără o dezbatere parlamentară obișnuită și fără consultarea celor afectați. Federația cere un grup de lucru din care să facă parte reprezentanți ai ministerelor, ai administrației locale și ai organizațiilor sindicale, iar fiecare instituție să fie analizată în funcție de numărul angajaților, volumul de muncă, cheltuieli și serviciile oferite oamenilor. Sindicaliștii vor să știe și cât ar costa mutarea arhivelor, a echipamentelor sau a sistemelor informatice, pentru ca economiile promise să poată fi comparate cu toate cheltuielile reorganizării.
Serviciile pentru cetățeni, în atenția federației
FNSA atrage atenția că reforma nu îi va afecta doar pe angajații administrației, ci și pe locuitorii comunelor și orașelor vizate. Dacă o primărie este desființată, oamenii trebuie să poată obține în continuare acte, să își plătească taxele și să primească ajutor social fără să fie obligați să meargă zeci de kilometri. Sindicaliștii cer ca Guvernul să țină cont de distanțele dintre localități și de numărul persoanelor care depind de aceste servicii și ca, acolo unde este nevoie, să fie păstrați angajați în punctele locale de lucru.
Solicitările vin după ce președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că va propune premierului două reforme importante: comasarea localităților mici și reducerea sau unirea unor agenții, plus reorganizarea companiilor de stat, cu adoptarea măsurilor până în martie 2027, prin angajarea răspunderii Guvernului. În acest context, FNSA cere să fie invitată cât mai repede la discuții și să primească toate documentele care stau la baza reformei, precum și un angajament public că proiectul nu va fi finalizat înainte de consultarea angajaților și a comunităților afectate. Deocamdată, documentul transmis Guvernului reprezintă o listă de cereri ale sindicaliștilor, nu garanții deja acceptate de autorități.