Discrepanțe între datele salariale transmise CEDO și cifrele CSM
Fostul Guvern condus de Ilie Bolojan este acuzat că a prezentat Curții Europene a Drepturilor Omului informații salariale care nu corespund datelor oficiale publicate de Consiliul Superior al Magistraturii. În documentele depuse la instanța europeană, Executivul a indicat o indemnizație medie netă de 21.728 de lei pentru un magistrat, în timp ce datele CSM arată că numeroși judecători câștigă mult mai puțin, salariile pornind de la 6.990 de lei pentru cei aflați la începutul carierei.
Cifrele invocate în fața instanței europene
Disputa a pornit de la documentele analizate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în procesul privind plata unor restanțe salariale către judecătorii români. La paragraful 51 al deciziei pronunțate în cauza Pușcașu și alții împotriva României, judecătorii europeni au consemnat că, potrivit informațiilor oferite de Guvern, indemnizația medie netă a unui magistrat ar fi de aproximativ 21.728 de lei pe lună, adică peste 4.300 de euro. Executivul a mai indicat o pensie medie netă de 25.301 lei pentru magistrați. Aceste cifre au fost folosite pentru a arăta că veniturile din magistratură sunt mult peste salariile și pensiile obișnuite din România. Valoarea de 21.728 de lei nu este însoțită însă, în motivarea publică, de explicații clare despre modul în care a fost calculată, perioada analizată sau categoriile profesionale luate în considerare.
Grilele salariale publicate de CSM
Consiliul Superior al Magistraturii a publicat miercuri, 28 octombrie, salariile nete ale judecătorilor, cu tot cu sporuri, pentru a arăta cât câștigă aceștia în funcție de vechime și gradul profesional. Potrivit datelor oficiale, un judecător stagiar primește între 6.990 și 8.285 de lei lunar, iar un judecător cu grad de judecătorie câștigă între 10.486 și 16.157 de lei. La tribunale, salariile sunt cuprinse între 14.390 și 17.948 de lei, în timp ce magistrații cu grad de curte de apel pot ajunge la 20.346 de lei net. Cel mai mic salariu prezentat de CSM este de peste trei ori mai mic decât media indicată Guvernului la CEDO. Cele două cifre nu reprezintă însă același indicator: Guvernul a vorbit despre o medie pentru magistrați, în timp ce CSM a prezentat intervale salariale pentru judecători, fără veniturile celor de la Înalta Curte.
Acuzații de dezinformare și reacția Consiliului
Alin Ene, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a criticat dur informațiile prezentate de fostul Guvern și a cerut explicații privind datele trimise la Strasbourg. Acesta a amintit că fostul premier vorbise și în 2025 despre salarii de 4.000-5.000 de euro net pentru magistrați, deși cifrele făcute publice de CSM arătau că numeroși judecători aveau venituri sub acest nivel. „Oare când s-a atins culmea minciunii și a dezinformării oficiale practicate la nivel instituțional de statul român?”, a declarat Alin Ene. Intenția de a induce în eroare nu a fost stabilită printr-o hotărâre judecătorească. În comunicatul transmis miercuri, CSM a criticat practicile prin care conflictele politice interne ajung în fața instanțelor internaționale, însoțite de informații care, în opinia instituției, nu reflectă corect realitatea. Consiliul a avertizat că asemenea situații pot afecta credibilitatea instituțiilor românești și a arătat că, raportate la salariile medii din fiecare țară, veniturile judecătorilor aflați la începutul carierei sunt sub media europeană folosită în comparație.
Semne de întrebare privind pensiile și decizia CEDO
Și pensiile magistraților au ridicat controverse. Guvernul a indicat la CEDO o pensie medie netă de 25.301 lei, în timp ce datele Casei Naționale de Pensii Publice pentru luna iunie 2026 arătau o pensie medie brută de aproximativ 25.613 lei pentru beneficiarii pensiilor de serviciu din această categorie. Apropierea dintre cele două valori a ridicat întrebarea dacă în informațiile transmise instanței europene ar fi putut exista o confuzie între sumele brute și cele nete. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins, în unanimitate, cererile formulate de cinci judecători și foști judecători români, care reclamau că statul nu le-a achitat integral drepturile salariale recunoscute prin hotărâri definitive. Decizia a fost pronunțată pe 13 octombrie și anunțată public pe 22 octombrie 2026. Judecătorii europeni au considerat că plata eșalonată a sumelor nu a încălcat Convenția Europeană a Drepturilor Omului, luând în calcul veniturile reclamanților, dificultățile bugetare ale României, valoarea sumelor datorate și plățile deja făcute. Hotărârea nu înseamnă că statul este scutit de obligația de a achita restanțele.