Valul suveranist schimbă harta politică a Europei
Partidele suveraniste sau de extremă-dreapta câștigă teren în tot mai multe țări europene, iar unele au ajuns deja la putere sau au câștigat alegeri. În state-cheie ale Uniunii Europene, sondajele le plasează în frunte, ceea ce marchează o schimbare de paradigmă pe harta politică a continentului.
AfD câștigă teren în Germania
Partidul de extremă-dreapta Alternativă pentru Germania (AfD) a obținut primul loc în alegerile din Mecklenburg-Pomerania Occidentală, cu un procent de peste 38%. În același timp, Uniunea Creștin-Democrată (CDU), partidul cancelarului Friedrich Merz, nu a reușit să depășească pragul electoral de 5% și, pentru prima dată în istorie, este exclus dintr-un parlament regional din Germania.
Cancelarul Friedrich Merz a declarat că rezultatul este „un dezastru” și că formațiunea sa a fost „zdrobită în conflictul escaladat dintre SPD și AfD”. Rezultatul vine la doar două săptămâni după victoria AfD din Saxonia-Anhalt, unde formațiunea a obținut aproape 44%, cel mai bun rezultat al său într-un scrutin regional german.
Liderul AfD, Alice Weidel, i-a cerut lui Merz să renunțe la „cordonul sanitar” care împiedică orice colaborare cu extrema dreaptă. „Oamenii vor o schimbare în politică!”, a spus ea.
Giorgia Meloni și Karol Nawrocki, exemple ale ascensiunii dreptei suveraniste
În Italia, Giorgia Meloni conduce Executivul, iar partidul său suveranist este principala forță a coaliției de guvernare. Formațiunea „Frații Italiei” a obținut aproape 29% la alegerile europene din 2024, iar guvernul pe care îl conduce de aproape patru ani este acum cel mai longeviv executiv italian de după Al Doilea Război Mondial. Despre victoria AfD, Meloni a spus că se datorează politicii slabe a celorlalte partide.
În Polonia, Karol Nawrocki, candidat conservator și naționalist susținut de partidul de dreapta Lege și Justiție, a câștigat alegerile prezidențiale din iunie 2025 cu aproape 51% din voturi. Victoria sa a întărit poziția forțelor politice care pun accent pe suveranitatea națională și pe limitarea influenței Bruxellesului.
Ungaria este adesea dată drept exemplu al succesului politicii suveraniste, iar chiar și după înfrângerea lui Viktor Orbán la alegerile parlamentare, câștigătorul scrutinului a fost tot un lider al suveraniștilor, Peter Magyar.
Marine Le Pen și Donald Trump, reperele unui val politic
Franța are în față un test politic major: alegerile prezidențiale din 2027. Pentru prima dată în istoria postbelică, extrema dreaptă este mai aproape ca oricând de Palatul Élysée. Marine Le Pen conduce în scenariile recente pentru primul tur. Deși a fost găsită vinovată de deturnare de fonduri publice europene, Curtea de Apel din Paris i-a permis să candideze la prezidențialele de anul viitor.
În Statele Unite, Donald Trump a câștigat alegerile prezidențiale din noiembrie 2024 și s-a întors la Casa Albă cu un mesaj clar: „America pe primul loc”. Mișcarea sa și partidele de extremă-dreapta sau populiste din Europa mizează pe teme similare, precum controlul strict al imigrației, naționalismul economic, suveranismul și contestarea politicilor instituțiilor globale. Despre victoria AfD, Trump a scris pe platforma sa Truth Social: „Wow! Partidul Populist din Germania tocmai a avut o seară foarte mare. În cele din urmă s-au săturat de regulile și reglementările absolut oribile ale imigrației care au afectat atât de mult Germania. SUNT ÎN ASCENSIUNE!”
AUR se apropie de 40% în sondaje în România
În România, această tendință vine cu o cifră care schimbă complet ecuația politică: aproape 40% pentru AUR în sondaje, arată cel mai recent barometru INSCOP. Partidul condus de George Simion se află pe primul loc, cu un scor de aproape 40 de procente. Cu o asemenea pondere electorală, AUR poate avea un rol central în desemnarea înlocuitorului lui Bolojan, pe care tot ei l-au demis prin moțiune de cenzură alături de PSD. Partidul spune explicit că nu va vota un guvern din care nu face parte.
Studiile politice arată că aproape unul din patru alegători europeni votează acum pentru partide naționalist-populiste și de extremă-dreapta, o creștere de aproape cinci ori față de mijlocul anilor ’90. Jurnalistul american Steven Erlanger susține că în spatele succesului lor se află nostalgia după o societate mai simplă și mai ușor de înțeles, dar și sentimentul multor alegători că și-au pierdut identitatea și mândria.