Val de demisii în prefecturile din România după învestirea Guvernului Niculescu
Un nou val de demisii afectează prefecturile din România, după instalarea Guvernului condus de Luca Niculescu. Andrei Nistor a anunțat că renunță la funcția de prefect al Capitalei, invocând nemulțumirea față de numirea lui Marian Neacșu la conducerea Ministerului Afacerilor Interne. Plecarea sa are loc într-un context mai amplu de schimbări în administrația teritorială, după ce mai mulți prefecți susținuți de PNL și USR și-au depus demisiile sau au anunțat că își încheie mandatele.
Demisia prefectului Capitalei și proiectele lăsate în urmă
Andrei Nistor, numit în funcție cu susținerea USR în octombrie 2025, și-a anunțat demisia miercuri, 21 octombrie, printr-un mesaj publicat pe Facebook. Fostul prefect a atras atenția asupra digitalizării serviciilor și a situației sediului instituției. Potrivit acestuia, proiectul de digitalizare este într-un stadiu avansat, cu finanțare obținută de la Primăria Municipiului București. Nistor a mai precizat că Prefectura Capitalei plătește o chirie lunară de aproximativ 50.000 de euro către Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat și a propus variante de reducere a costurilor.
Prefecții PNL care au demisionat
Ilie Bolojan le-a cerut reprezentanților PNL din administrația centrală și locală să își depună mandatele după ce partidul a trecut în opoziție. Printre primii prefecți liberali care au anunțat plecarea se numără Constantin Dolachi (Iași), Mihai Pașca (Arad), Mircea Dorin Crețu (Sibiu), Ștefan Nicolae (Olt), Liviu Macovei (Vrancea), Stelian Dolha (Bistrița-Năsăud), Adrian Picoiu (Constanța) și Cristinel Pavel (Mehedinți). Au mai fost anunțate demisiile lui Rudolf Stauder (Maramureș), Bogdan-George Păstrăv (Suceava), Daniel Nicodim (Prahova), Vera Mitran (Teleorman) și Marcel Dragoș (Bihor).
Plecări la Cluj, Brăila, Caraș-Severin și Sălaj
Pe 20 octombrie, Maria Forna a demisionat de la Prefectura Cluj, precizând că va continua să își exercite atribuțiile până la publicarea hotărârii de Guvern privind încetarea mandatului. În aceeași zi au fost anunțate plecările lui Florin-Sergiu Dobrescu (Brăila), Cristian Gâfu (Caraș-Severin) și Cristian Claudiu Bîrsan (Sălaj). Nicolae Albu, prefectul județului Alba din decembrie 2019 și cel mai longeviv prefect în funcție din România, și-a transmis demisia pe 19 octombrie.
Demisii și în rândul prefecților USR
Mai mulți reprezentați ai USR au anunțat la rândul lor că renunță la funcții. Marius Calomfirescu (Dâmbovița) și-a comunicat demisia pe 21 octombrie, iar Paul Finta (Timiș) a explicat că numirea sa fusese susținută de USR. Corneliu Răducan Morega (Gorj) și Maria Apostol (Neamț) și-au anunțat și ei plecarea.
Prefecți care rămân temporar în funcție
Nu toți prefecții renunță la funcții. Eugen Terente, prefectul județului Tulcea, a declarat pe 21 octombrie că nu intenționează să își depună imediat demisia, deoarece instituția nu are un subprefect care să îi preia atribuțiile. În Bacău, Andreea Negru nu își depusese demisia până la aceeași dată, iar în Botoșani, Raluca Curelariu nu își anunțase retragerea din funcție.
Al doilea val de schimbări într-un singur an
Actualele demisii vin la câteva luni după o altă reorganizare amplă. Pe 29 aprilie 2026, Executivul a adoptat hotărâri pentru eliberarea din funcție a 22 de prefecți și 36 de subprefecți și a aprobat numirea a 21 de prefecți și șase subprefecți, după retragerea PSD de la guvernare. Ulterior, pe 5 mai 2026, Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură. O parte dintre prefecții numiți în primăvară își încheie acum mandatele după aproximativ șase luni.