THEODOR STOLOJAN: „BOLOJAN ÎNCĂ ARE RESTANȚE LA CAPITOLUL REFORME. OAMENII AȘTEAPTĂ”
Cinci persoane au fost reținute după ce au spart mai multe locuințe, inclusiv casa lui Theodor Stolojan. Această situație ridică semne de întrebare asupra securității și eficienței măsurilor de protecție a cetățenilor. Într-un context politic tensionat, Ilie Bolojan, actualul prim-ministru, a venit la conducerea guvernului cu un capital uriaș de încredere, bazat pe succesele administrative din Oradea și Bihor. Totuși, în ciuda acestor realizări, reformele promise par să fi stagnat, în special în ceea ce privește aparatul bugetar, un aspect critic evidențiat de Stolojan în cadrul unei discuții la Realitatea Plus.
În data de 7 ianuarie 2026, Stolojan a subliniat că reforma administrativă a lui Bolojan se confruntă cu obstacole majore, în special din cauza coaliției fragile formate din patru partide. Această coaliție, deși diversă, nu reușește să abordeze problemele fundamentale ale sistemului administrativ românesc, care rămâne ancorat în structuri depășite, similare celor din 1968. Stolojan a afirmat că România continuă să sufere din cauza unei gestionări ineficiente a resurselor în sectoarele publice, cum ar fi educația și sănătatea.
„Avem spitale dotate cu aparatură de ultimă generație, dar fără specialiști care să o opereze. Aceasta este definiția cheltuielii publice neproductive”, a declarat Stolojan, evidențiind astfel paradoxul în care România se află. Fără o lege a salarizării bazată pe performanță, viziunea lui Bolojan rămâne doar o intenție, fără a se concretiza în rezultate palpabile pentru cetățeni.
Stolojan a recunoscut că Bolojan are experiență și a demonstrat capacitatea de a transforma Oradea și Bihorul, dar a subliniat că, în prezent, se află într-o coaliție care îl împiedică să implementeze reformele necesare. „El este restant pe cea mai importantă reformă pe care o așteaptă românii. Nu vorbim doar de impozite majorate, ci și de TVA și accize mărite. Reforma s-a împotmolit când a venit vorba de administrația publică”, a adăugat Stolojan.
Problema reducerii cu 10% a cheltuielilor cu personalul este un alt punct critic pe care Stolojan l-a menționat. Această măsură, esențială pentru eficientizarea aparatului bugetar, este blocată de interesele partidelor care nu pot să atace propriile rețele de influență. „Suntem blocați într-o reformă din 1968. Nu sunt atacate nici sectoarele publice care oferă educație sau sănătate, deși unele dintre ele sunt neproductive”, a concluzionat Stolojan, lăsând să se înțeleagă că fără o schimbare radicală în gândirea politică și administrativă, România va continua să se confrunte cu aceleași probleme sistemice.
În concluzie, Theodor Stolojan a tras un semnal de alarmă privind direcția în care se îndreaptă guvernarea Bolojan, subliniind că reformele așteptate de cetățeni sunt mai mult decât necesare, iar stagnarea acestora nu poate fi tolerată. Oamenii așteaptă acțiuni concrete și rezultate vizibile, nu doar promisiuni.