Deficitul bugetar al României în 2025: O scădere semnificativă
România a încheiat primele 11 luni ale anului 2025 cu un deficit bugetar de 121,77 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 6,4% din PIB. Aceasta este o scădere notabilă față de 7,15% din PIB în aceeași perioadă a anului anterior. Această reducere a deficitului, cu aproape 1% din PIB, este atribuită creșterii veniturilor și unei gestionări mai prudente a cheltuielilor, conform declarațiilor autorităților competente.
Veniturile și cheltuielile bugetare: O analiză detaliată
Veniturile bugetului general au totalizat 591,91 miliarde de lei în intervalul ianuarie-noiembrie 2025, înregistrând o creștere de 13% față de aceeași perioadă a anului trecut. Această majorare a veniturilor a fost susținută atât de avansul veniturilor curente, cât și de atragerea fondurilor europene. De asemenea, cheltuielile bugetare au ajuns la 713,68 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o creștere nominală de 9,9% comparativ cu 2024. Raportate la PIB, cheltuielile au crescut de la 36,93% la 37,52%, ceea ce indică o expansiune a cheltuielilor publice, dar cu un ritm mai temperat față de anul precedent.
Structura veniturilor bugetare: Impozite și contribuții
Impozitul pe salarii și venit a generat încasări de 53,43 miliarde de lei, cu o creștere de 19,4% față de 2024, în principal datorită avansului încasărilor din impozitul pe dividende, care a crescut cu 72,6%. Contribuțiile de asigurări au însumat 189,71 miliarde de lei, înregistrând o creștere anuală de 10,1%. Impozitul pe profit a adus 39,30 miliarde de lei, cu 14,2% mai mult decât în perioada similară din 2024, iar TVA-ul net încasat a totalizat 120,59 miliarde de lei, cu o creștere de 11,1% față de anul trecut.
Cheltuielile de personal și asistența socială
Cheltuielile de personal au ajuns la 154,13 miliarde de lei, cu o creștere de 4,1% față de 2024, dar ca pondere în PIB, acestea au scăzut la 8,1%. Cheltuielile cu asistența socială au totalizat 229,37 miliarde de lei, cu o majorare de 11,7%, influențate de recalcularea pensiilor și de plățile pentru compensarea facturilor la energie. De asemenea, cheltuielile pentru investiții s-au ridicat la 108,39 miliarde de lei, cu 16,4% mai mult decât în 2024.
Perspectivele economice și provocările viitoare
În ciuda scăderii deficitului bugetar, provocările rămân semnificative. Fostul premier Florin Cîțu a criticat măsurile guvernului actual, afirmând că majorarea TVA a generat inflație și nu a adus venituri suplimentare. De asemenea, fostul ministru Adrian Câciu a acuzat actuala administrație de a pune povara austerității pe umerii românilor, în ciuda execuției bugetare care arată o situație mai bună decât cea prezentată.
Concluzie: Un an de tranziție economică
România se află într-un proces de ajustare economică, iar datele recente sugerează o tendință pozitivă în reducerea deficitului bugetar. Totuși, este esențial ca autoritățile să continue să monitorizeze evoluțiile economice și să implementeze politici care să asigure stabilitatea financiară pe termen lung.