România a plătit miliarde de euro pentru armament, dar dronele și sistemele antiaeriene întârzie în contracte
România a plătit miliarde de euro pentru înzestrarea Armatei, însă o parte importantă dintre echipamentele militare contractate întârzie să ajungă la soldați. Este vorba despre drone de supraveghere, sisteme antiaeriene, muniție și tehnică militară modernă, pentru care există contracte uriașe, termene depășite și penalități de zeci de milioane de euro care nu au fost recuperate integral.
Dronele Watchkeeper X, penalități de peste 53 de milioane de euro
Cel mai grav exemplu este contractul pentru dronele Watchkeeper X, în valoare de aproximativ 380 de milioane de euro. Acordul cu compania israeliană Elbit Systems a fost semnat în 2023, iar primul sistem trebuia livrat în vara anului 2025. Până în noiembrie 2026, România nu recepționase niciunul dintre cele șapte sisteme contractate, care includ în total 21 de drone și stațiile de control aferente.
Întârzierea ar fi generat penalități de peste 265 de milioane de lei, echivalentul a aproximativ 53 de milioane de euro, bani pe care statul român ar trebui să îi recupereze. Compania a invocat însă clauze de forță majoră în contextul conflictelor din Orientul Mijlociu, iar recuperarea sumelor ar putea ajunge să fie tranșată în instanță sau prin arbitraj.
Sistemele antiaeriene Oerlikon nu au trecut testele
Un alt contract cu probleme este cel pentru sistemele antiaeriene Oerlikon, în valoare de 328 de milioane de euro. Primele două sisteme modernizate de Rheinmetall trebuiau livrate în aprilie 2026. Acestea nu ar fi trecut testele din septembrie, iar până în noiembrie niciunul dintre cele patru sisteme nu fusese recepționat.
Ministerul Apărării ar fi facturat penalități de 8,7 milioane de euro, dar suma nu fusese încasată până la jumătatea lunii noiembrie. Noul termen anunțat pentru livrare ar fi decembrie 2026.
Întârzieri la transportoarele blindate Piranha V și la muniția produsă în România
Contractul pentru transportoarele blindate Piranha V, în valoare de aproximativ 868 de milioane de euro, a înregistrat întârzieri de peste un an la primul lot. Cele 94 de vehicule au fost recepționate, însă livrarea următoarelor 133 se află încă în derulare. Pentru întârzierile primului lot, România ar fi recuperat sau compensat aproximativ 8,5 milioane de euro.
Și mai îngrijorătoare este situația muniției produse în România. În cadrul unui contract din 2022, în valoare de 43,6 milioane de lei, fabricile din industria națională de apărare ar fi livrat doar 2.000 dintre cele 12.000 de lovituri de calibrul 82 de milimetri contractate. Restul de 10.000 ar fi rămas nelivrate, în condițiile în care unele întârzieri la contractele interne ar ajunge până la patru ani.
România așteaptă sisteme Patriot și tancurile Abrams
România a contractat șapte sisteme Patriot, în cadrul unui program de aproximativ patru miliarde de dolari. Patru sisteme au fost livrate, dintre care unul a fost donat Ucrainei în 2024. Alte trei sisteme din contractul inițial și înlocuirea celui donat sunt așteptate potrivit calendarelor de livrare.
În paralel, România a comandat 54 de tancuri Abrams și 12 vehicule derivate, într-un contract de aproximativ 1,07 miliarde de dolari. Livrările sunt programate în perioada 2026–2028, iar faptul că nu au sosit încă tancuri nu reprezintă, în sine, dovada unei întârzieri contractuale.
Obuzierele sud-coreene K9, printre programele care avansează
Există și programe care avansează. Primele obuziere sud-coreene K9 au ajuns în octombrie 2026, înaintea calendarului estimat. Contractul de aproximativ un miliard de dolari prevede 54 de obuziere și 36 de vehicule de realimentare cu muniție K10.
Peste 70 de milioane de euro în penalități revendicate, dar numai 8,5 milioane recuperate
Marea problemă rămâne lipsa de transparență privind întârzierile efective și banii pe care statul trebuie să îi recupereze. Penalitățile revendicate pentru programele Watchkeeper X, Oerlikon și Piranha V depășesc împreună 70 de milioane de euro. Din această sumă, doar aproximativ 8,5 milioane de euro ar fi fost recuperate sau compensate până acum.
În timp ce România se confruntă cu aceste întârzieri, alte state NATO au folosit mecanisme contractuale pentru a pune presiune pe producători. Polonia a urmărit livrări accelerate de armament sud-coreean, Germania a supus programele militare întârziate controlului parlamentar, iar Pentagonul a utilizat reținerea unor plăți în cazul echipamentelor care nu îndeplineau condițiile de acceptare.
Diferența esențială este că penalitățile nu pot înlocui armamentul. Niciun milion de euro recuperat de la un producător nu poate doborî o dronă inamică și nu poate înlocui muniția care lipsește din depozite. Într-un context de securitate tot mai complicat la granițele României, întârzierile la sistemele de supraveghere și apărare antiaeriană ridică întrebări legitime despre capacitatea Armatei de a-și îndeplini toate misiunile planificate.

