Reformele lui Bolojan, la mâna lui Savonea. Legea pensiilor ajunge, din nou, pe masa CCR
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis să trimită la Curtea Constituțională a României (CCR) legea pensiilor speciale ale magistraților, pe care Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea. Această mișcare a generat o nouă rundă de controverse, având în vedere că reforma pensiilor speciale este un subiect extrem de delicat și controversat în societatea românească.
Pe 5 decembrie 2025, judecătorii ICCJ au fost convocați de președinta instituției, Lia Savonea, pentru a pregăti o sesizare la CCR cu privire la noul proiect de lege referitor la pensiile de serviciu ale magistraților. Această decizie vine în urma unei sesizări anterioare, când CCR a declarat legea neconstituțională, dar pe motive de formă, evidențiind lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) înainte ca proiectul să fie adoptat.
ÎCCJ trimite legea la CCR pe teme de constituționalitate
Judecătorii ICCJ au fost convocați pe data de 5 decembrie 2025, la ora 12:00, de președinta Lia Savonea, pentru a pregăti solicitarea controlului de constituționalitate asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x nr. 522/2025). Această inițiativă este esențială, având în vedere că la precedenta sesizare, Curtea Constituțională a identificat probleme de formă care au dus la declararea legii ca fiind neconstituțională.
Problema principală identificată de CCR a fost absența avizului CSM, care este esențial pentru validarea unui astfel de proiect legislativ. CCR a considerat că documentația trimisă de Guvern, un simplu „tabel comparativ”, nu putea constitui un proiect de lege complet asupra căruia Plenul CSM să își formuleze un aviz oficial.
Formele de avizare, greșeala precedentei variante de lege
Deși unii magistrați din CCR au subliniat că Guvernul a solicitat avizul CSM și că jurisprudența CCR cere doar solicitarea, nu și obținerea acestuia, majoritatea plenului a decis neconstituționalitatea pe motivul nerespectării procedurii formale de avizare. Această situație ridică semne de întrebare cu privire la modul în care se desfășoară procesul legislativ în România și la respectarea normelor constituționale.
Reforma pensiilor speciale continuă să fie un subiect de intensă dezbatere, iar implicarea ICCJ și a CCR în acest proces subliniază complexitatea și sensibilitatea temei. Într-o societate în care încrederea în justiție este esențială, modul în care aceste reforme sunt gestionate poate avea un impact semnificativ asupra percepției publicului și asupra stabilității sistemului judiciar.