PNL contestă planul PSD de reformă administrativă: „Un fake ordinar”
Reforma administrației publice a declanșat un nou conflict între PNL și PSD. Social-democrații au anunțat că vor comasarea localităților mici și restructurarea instituțiilor care consumă bani de la buget, iar liberalii contestă dur propunerea, deși în trecut au insistat că România are nevoie de o administrație mai suplă.
Vicepreședintele PNL, Alexandru Muraru, susține că proiectul prezentat de Sorin Grindeanu nu conține suficiente informații despre localitățile care ar urma să fie reorganizate și nici criterii clare de aplicare. „Reforma administrativă a lui Sorin Grindeanu e un fake ordinar. PSD nu vrea să reformeze nimic”, a declarat liberalul.
Muraru acuză PSD că folosește tema reformei pentru capital politic, fără un proiect concret, și că măsurile ar urma să producă efecte abia din 2028. Criticile vin din partea unui partid care, în timpul guvernării conduse de Ilie Bolojan, a susținut reducerea aparatului administrativ pentru diminuarea cheltuielilor publice.
Ce prevede planul PSD
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat pe 26 octombrie că îi va propune premierului Luca Niculescu două reforme pentru care Guvernul să își angajeze răspunderea până în martie 2027. Prima vizează reorganizarea administrativ-teritorială, prin comasarea unor localități mici, cu păstrarea serviciilor publice pentru cetățeni.
A doua privește administrația centrală: reducerea numărului de agenții, comasarea instituțiilor cu atribuții asemănătoare și reorganizarea sau lichidarea companiilor de stat care înregistrează pierderi. Coordonarea reformei administrativ-teritoriale îi revine europarlamentarului Dragoș Benea, iar vicepremierul Marian Neacșu se va ocupa de reorganizarea aparatului guvernamental.
Grindeanu susține că reducerea cheltuielilor trebuie făcută fără afectarea serviciilor pentru populație și a cerut ca reformele să fie pregătite înaintea bugetului pentru 2027, astfel încât economiile să fie luate în calcul.
429 de localități cu cel mult 1.500 de locuitori, vizate
Planul Ministerului Dezvoltării vizează, într-o primă etapă, 429 de localități cu cel mult 1.500 de locuitori. Autoritățile analizează comasarea voluntară a acestora, cu acordul comunităților și cu stimulente financiare pentru administrațiile care acceptă reorganizarea. Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a anunțat că unificarea ar putea fi încurajată prin facilități fiscale și finanțări pentru investiții.
Măsura are și consecințe politice, deoarece partidele ar putea pierde funcții de primar. Pentru PNL, miza este mare, formațiunea având numeroși primari și aleși locali.
Disputa care a început în timpul guvernării Bolojan
Conflictul nu este nou. În mandatul lui Ilie Bolojan, PNL a susținut reducerea cheltuielilor din instituțiile publice prin reorganizări și diminuarea numărului de posturi, iar social-democrații au contestat mai multe dintre măsuri, susținând că simpla concediere de angajați nu reprezintă o reformă reală.
Grindeanu insistase încă din august și septembrie 2026 asupra comasării localităților mici, explicând că o administrație mai eficientă trebuie să ofere aceleași servicii, dar cu cheltuieli mai mici. Acum, Muraru susține că reforma promovată de Bolojan era diferită, vizând ministerele, agențiile și prefecturile, în timp ce propunerea PSD pune accent pe administrația locală. Liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, a cerut ca reforma să fie discutată cu reprezentanții administrației și cu societatea înainte de stabilirea formei finale.
Premierul Luca Niculescu, discuții cu șefii consiliilor județene
Premierul Luca Niculescu are programate miercuri, 28 octombrie, discuții cu reprezentanții conducerilor consiliilor județene, în contextul pregătirilor pentru reformă. Ministerul Dezvoltării a început organizarea grupurilor de lucru care vor analiza comasarea voluntară a localităților mici.
Printr-un ordin emis pe 21 octombrie și publicat în Monitorul Oficial pe 23 octombrie, a fost constituit grupul central pentru proiectul START Reforma Administrativă. Prefecții trebuie să formeze grupuri județene din care să facă parte președinții consiliilor județene și reprezentanți ai Asociației Comunelor din România. Guvernul are în program și o evaluare a instituțiilor centrale în primele șase luni, pentru identificarea atribuțiilor care se suprapun și a cheltuielilor care pot fi reduse.