Justiția română, sub lupa internațională: cazurile Paul Lambrino și Puiu Popoviciu
Ministrul Justiției din România, Alina Gorghiu, a fost luată prin surprindere de decizia tribunalului din Malta care a concluzionat că Paul Lambrino, cunoscut și sub numele de prinț Paul, a avut parte de un proces incorect în țara sa natală. Aceasta nu este prima oară când justiția română este criticată pe plan internațional, recent fiind pusă sub semnul întrebării și de justiția britanică în cazul omului de afaceri Puiu Popoviciu.
Revendicările de terenuri: numitorul comun al cazurilor
Există o coincidență intrigantă între aceste două cazuri: ambele implică revendicări de terenuri în apropierea capitalei României. Puiu Popoviciu, un om de afaceri influent, a văzut o oportunitate într-un vast teren gestionat de Institutul Agronomic, care era lăsat în paragină. Închiriind acest teren, Popoviciu a construit un ansamblu comercial imens, cel mai mare din România, care aduce venituri considerabile la bugetul statului și al Primăriei Generale, oferind în același timp zeci de mii de locuri de muncă pentru bucureșteni.
Un proces controversat și o condamnare neașteptată
În ciuda succesului său, Popoviciu a fost condamnat la opt ani de închisoare după un proces controversat. În urma neînțelegerilor intervenite între Traian Băsescu și Florian Coldea, Popoviciu a fost acuzat de comiterea unei infracțiuni și a fost forțat să se refugieze în Marea Britanie. În cele din urmă, justiția britanică a concluzionat că Popoviciu nu a comis nicio infracțiune și că a avut parte de un proces nedrept în România.
Un alt caz de revendicare a terenurilor: Paul Lambrino
Paul Lambrino, cunoscut și sub numele de prinț Paul, a moștenit o avere considerabilă, în mare parte sub forma unor terenuri în România. Deși procesul de retrocedare a fost dificil și costisitor, Lambrino a reușit să-și revendice terenurile cu ajutorul omului de afaceri Remus Truică. Cu toate acestea, când puterea în București s-a schimbat, Lambrino a fost prins într-un proces similar cu cel al lui Popoviciu, iar Truică a fost condamnat la închisoare. Lambrino a ales să părăsească România și s-a refugiat în Franța, unde justiția a respins solicitările ministerului român al justiției de a-l extrăda.
Statul subteran și justiția română: o combinație periculoasă
Un element comun în ambele cazuri este intervenția așa-numitului „stat subteran”, care a influențat justiția română într-o manieră care a dus la încălcarea flagrantă a normelor de drept. Aceste cazuri au atras atenția internațională și au pus în lumină deficiențele sistemului de justiție din România, făcându-se de râs în fața Europei.
Sursa: Top Secret Craiova