Ninel Peia, senator PACE – Întâi România: „Dreptatea nu se face cu prețul dezbinării unei națiuni”
Senatorul Ninel Peia, din grupul parlamentar PACE – Întâi România, a transmis un comunicat în care readuce în atenția publică tema libertății individuale și a prezumției de nevinovăție, în contextul cazului Călin Georgescu.
El subliniază importanța respectării principiilor necesității și proporționalității măsurilor preventive și menținerea echilibrului dintre autoritatea statului, drepturile fundamentale și stabilitatea socială.
„O națiune nu devine mai puternică atunci când un om este privat de libertate, ci atunci când fiecare cetățean are certitudinea că libertatea sa nu poate fi restrânsă decât în condițiile stricte ale legii, că prezumția de nevinovăție nu este o simplă formulă rostită în sălile de judecată și că dreptatea nu trebuie confundată cu pedeapsa aplicată înaintea unei condamnări”, a declarat senatorul.
Ninel Peia afirmă că subiectul obligă la o reflecție asupra modului în care poate fi apărată ordinea publică fără a pierde din vedere libertatea individuală, echilibrul social și încrederea cetățenilor în instituții.
El reamintește că, într-un stat de drept, independența justiției nu poate fi obiectul vreunei negocieri politice și că niciun reprezentant al puterii legislative sau executive nu poate pretinde să influențeze hotărârile unei instanțe.
Senatorul precizează că nu contestă autoritatea justiției și nici obligația cetățenilor de a respecta hotărârile judecătorești, ci exprimă o preocupare pentru modul în care funcționează principiile necesității și proporționalității într-o societate democratică.
El arată că arestarea preventivă nu reprezintă o pedeapsă aplicată înaintea stabilirii vinovăției, ci o măsură procesuală excepțională.
Ninel Peia menționează jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a stabilit că tulburarea ordinii publice poate justifica menținerea detenției preventive doar dacă pericolul este susținut de elemente concrete și rămâne real, indiferent de notorietatea persoanei cercetate.
Senatorul atrage atenția că măsurile instituțiilor pot genera consecințe sociale care depășesc cadrul procedural și pot influența climatul social și încrederea în autorități.
El face distincția între exercitarea pașnică a dreptului constituțional la întrunire și situațiile în care apar incidente sau riscuri concrete pentru siguranța persoanelor.
Ninel Peia ridică întrebarea dacă interesul public este protejat exclusiv prin menținerea celei mai severe forme de privare de libertate sau dacă același interes ar putea fi apărat prin măsuri mai puțin restrictive.
El subliniază că aprecierea probelor și alegerea măsurii preventive aparțin exclusiv autorității judecătorești și că nu își propune să formuleze concluzii asupra dosarului.
Senatorul consideră că responsabilitatea constituțională include preocuparea pentru modul în care legislația protejează drepturile fundamentale și pentru consecințele sociale ale exercitării autorității publice.
„Maturitatea unei democrații nu se măsoară numai prin capacitatea instituțiilor de a exercita autoritatea, ci și prin respectarea limitelor constituționale ale acestei autorități”, a mai transmis Ninel Peia.
El încheie prin a reafirma că forța unui stat de drept constă în capacitatea de a păstra echilibrul dintre necesitate, proporționalitate și respectul pentru demnitatea umană.