Nicușor Dan ar putea dizolva Parlamentul dacă Luca Niculescu nu obține voturile pentru Guvern
Președintele Nicușor Dan analizează posibilitatea dizolvării Parlamentului și declanșării alegerilor anticipate, în contextul în care premierul desemnat Luca Niculescu nu a reușit încă să obțină sprijinul parlamentar necesar pentru formarea noului Guvern. Informația a fost prezentată de surse citate de Realitatea Plus, care indică faptul că o decizie ar putea fi analizată până la finalul acestei săptămâni, după depunerea programului de guvernare și a listei de miniștri.
Potrivit informațiilor prezentate, șeful statului urmărește evoluția negocierilor politice și șansele ca premierul desemnat Luca Niculescu să obțină voturile necesare pentru învestirea Guvernului. În cazul în care partidele parlamentare nu vor susține formula guvernamentală propusă, la nivelul Administrației Prezidențiale ar fi luat în calcul și scenariul dizolvării Parlamentului.
Sursele citate susțin că, până la sfârșitul săptămânii, ar putea exista mai multă claritate asupra direcției în care se îndreaptă negocierile politice și asupra eventualelor demersuri ale președintelui. Deocamdată, informațiile privind emiterea unui decret de dizolvare a Parlamentului reprezintă un scenariu, nu confirmarea unei decizii oficiale.
Condițiile constituționale pentru dizolvarea Parlamentului
Următorul moment important îl reprezintă depunerea programului de guvernare și a listei de miniștri, urmată de procedura parlamentară pentru acordarea votului de încredere. Dacă premierul desemnat nu reușește să obțină susținerea necesară, criza politică ar putea intra într-o nouă etapă, iar posibilitatea organizării alegerilor parlamentare anticipate ar reveni în centrul discuțiilor.
Totuși, respingerea unei singure propuneri de Guvern nu duce automat la dizolvarea Parlamentului. Constituția stabilește condiții clare pentru declanșarea acestei proceduri. Potrivit Articolului 89 din Constituția României, președintele poate dizolva Parlamentul după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, dacă sunt îndeplinite cumulativ condițiile constituționale.
Mai exact, trebuie să fi trecut 60 de zile de la prima solicitare de învestitură, iar Parlamentul să fi respins cel puțin două solicitări de învestitură a Guvernului. Există și alte limite constituționale privind dizolvarea Parlamentului. Prin urmare, posibilitatea alegerilor anticipate depinde atât de rezultatul voturilor din Parlament, cât și de îndeplinirea tuturor condițiilor prevăzute de legea fundamentală.
Alegerile anticipate, discutate în interiorul partidelor
Scenariul alegerilor anticipate a intrat în discuțiile mai multor formațiuni politice, pe fondul dificultăților de formare a unei majorități parlamentare. Potrivit informațiilor prezentate, inclusiv în interiorul PSD ar fi fost discutată această posibilitate.
În perioada următoare, evoluția negocierilor și pozițiile partidelor vor fi decisive pentru stabilirea următorilor pași. Până la o eventuală confirmare oficială din partea Administrației Prezidențiale, dizolvarea Parlamentului și organizarea alegerilor anticipate rămân un scenariu condiționat de evoluțiile politice și de respectarea procedurilor constituționale.
Patru nominalizări de premier și un guvern interimar de peste cinci luni
Până în prezent, președintele Nicușor Dan a făcut patru desemnări de candidat pentru funcția de prim-ministru: Eugen Tomac, Adrian Veștea, Siegfried Mureșan și Luca Niculescu, cea mai recentă nominalizare.
Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai 2026. Cabinetul Bolojan funcționează ca guvern interimar, cu atribuții limitate, de mai bine de cinci luni, aproximativ 160 de zile.
Din punct de vedere constituțional, Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru. Numirea propriu-zisă în funcție are loc doar după ce premierul desemnat și echipa sa de miniștri primesc votul de încredere din partea Parlamentului.