Decizia CCR pe reforma pensiilor speciale, amânată pentru 28 decembrie
Curtea Constituțională a României (CCR) a decis să amâne pronunțarea asupra reformei pensiilor speciale, stabilind o nouă dată pentru 28 decembrie 2025. Această amânare a survenit după o deliberare de cinci ore, în care magistrații au avut păreri divergente referitoare la constituționalitatea propunerii de reformă. Această reformă este crucială, având implicații financiare semnificative, întrucât depinde de ea suma de 131 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Decizia CCR are și un impact direct asupra mandatului lui Ilie Bolojan, prim-ministrul României, care se află într-o poziție delicată în urma acestei amânări. În cadrul deliberărilor, judecătorii au discutat despre obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), care a solicitat verificarea legalității modificărilor propuse.
Contextul sesizării CCR de către ICCJ
Pe 5 decembrie 2025, ICCJ a decis în unanimitate să sesizeze CCR cu privire la Legea de modificare și completare a actelor normative din domeniul pensiilor de serviciu, cunoscută sub numărul PL-x nr. 522/2025. Conform documentului de sesizare, legea ar putea încălca mai multe prevederi constituționale, inclusiv cele referitoare la discriminarea între magistrați și alte categorii beneficiare de pensii de serviciu, afectarea independenței justiției și eliminarea, în fapt, a pensiei de serviciu pentru magistrați.
De asemenea, sesizarea subliniază că legea contravine standardelor internaționale stabilite de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), nesocotește caracterul obligatoriu al deciziilor CCR și conține termeni ambigui, ceea ce o face incompatibilă cu principiile unui stat de drept.
Modificările propuse de Guvernul Bolojan
Pe 2 decembrie, Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului pentru proiectul de lege privind pensiile de serviciu. Acest proiect a fost adoptat după ce o variantă anterioară a fost declarată neconstituțională de CCR. Noul proiect prevede corelarea vârstei de pensionare a magistraților cu cea standard din sistemul public de pensii, stabilind o vârstă minimă de pensionare de 49 de ani până la 31 decembrie 2026.
Printre modificările semnificative se numără și impunerea unei vechimi totale în muncă de minimum 35 de ani, precum și creșterea graduală a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare nouă generație de magistrați, până la atingerea vârstei standard de 65 de ani. Proiectul prevede ca pensia să reprezinte 55% din media indemnizațiilor brute lunare și a sporurilor pentru care s-au plătit contribuții în ultimele 60 de luni de activitate, fără ca pensia netă să depășească 70% din venitul net din ultima lună de activitate.
Controverse și reacții
Acest proiect a stârnit controverse și a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). De asemenea, sunt restrânse prevederile referitoare la bonificația de 1% și la actualizarea pensiilor de serviciu, acestea aplicându-se doar persoanelor care au decizii de pensionare înainte de intrarea în vigoare a legii.
În plus, proiectul a fost contestat la CCR, care pe 20 octombrie a declarat-o neconstituțională, invocând nerespectarea termenului legal pentru obținerea avizului consultativ al CSM. Această situație complicată reflectă tensiunile existente în sistemul de justiție și provocările cu care se confruntă actuala administrație în încercarea de a implementa reforme necesare, dar contestate.