Marcel Ciolacu și măsurile controversate: Ordonanța „Trenuleț”
Premierul Marcel Ciolacu a declarat că nu regretă măsurile adoptate în timpul mandatului său, susținând că acestea au fost necesare pentru a face dreptate socială și pentru a sprijini economia. În cadrul ultimei ședințe de guvern din acest an, Ciolacu a subliniat că prognozele economice recente, atât de la Comisia Europeană, cât și de la Comisia Națională de Prognoză, au fost mai pesimiste decât se așteptau specialiștii. Situația economică din România, deja afectată de un deficit bugetar ridicat, a fost influențată de deteriorarea rapidă a economiilor din alte state membre ale Uniunii Europene.
Cheltuielile guvernamentale au crescut semnificativ, depășind cu 69 de miliarde de lei ceea ce era prevăzut în buget, reprezentând 3,92% din PIB. Premierul a apărat deciziile de majorare a pensiilor, a salariilor pentru anumite categorii profesionale și investițiile în infrastructură, susținând că acestea au fost esențiale pentru a menține stabilitatea economică și socială. De asemenea, a subliniat că toate împrumuturile au fost alocate pentru proiecte de dezvoltare, precum autostrăzi, școli și spitale, și pentru achitarea datoriilor restante.
Un an economic dificil și măsuri de austeritate
Ciolacu a avertizat că 2025 va fi un an economic dificil, iar adoptarea unor măsuri rapide este necesară pentru a evita riscuri financiare majore. Potrivit premierului, un comportament economic iresponsabil ar putea duce la scăderea rating-ului de țară, alungarea investitorilor și creșterea dobânzilor la împrumuturi, ceea ce ar genera recesiune, falimente și șomaj.
Astfel, guvernul a decis să adopte Ordonanța „Trenuleț”, care vizează reducerea deficitului bugetar la 7% în 2025, conform angajamentelor asumate în fața Comisiei Europene prin Planul Fiscal. Ciolacu a subliniat că această ordonanță nu reprezintă o măsură de austeritate, ci o reformă necesară pentru a menține accesul la fondurile europene și la cele din PNRR, esențiale pentru modernizarea țării.
Reducerea cheltuielilor și reformele fiscale
Ordonanța include trei obiective principale: stoparea creșterii cheltuielilor statului, reducerea risipei bugetare cu 1% din PIB și creșterea veniturilor prin reforme structurale. Printre măsurile anunțate se numără înghețarea salariilor demnitarilor, reducerea finanțării partidelor politice cu 25% și înghețarea angajărilor în sectorul public pentru anul 2025. De asemenea, sporurile și premiile suplimentare pentru bugetari vor fi eliminate, iar salariile vor fi justificate prin criterii de performanță.
În plus, guvernul intenționează să desființeze și să comaseze instituții și agenții publice, urmând să înființeze un Departament pentru eficientizarea activității guvernamentale, format din specialiști care vor lucra pro bono. Acest departament are ca scop reducerea cheltuielilor statului cu 1% din PIB în anul viitor.
Creșterea veniturilor și eliminarea facilităților fiscale
Pentru a crește veniturile bugetare, guvernul a decis eliminarea facilităților fiscale și crearea unui sistem fiscal echitabil. Printre măsurile adoptate se numără reducerea graduală a pragului de impozitare pentru microîntreprinderi, introducerea impozitului pe construcțiile speciale și alinierea impozitului pe dividende la cel pe venit, respectiv 10%. Ciolacu a subliniat că aceste măsuri sunt menite să evite un șoc economic și să sprijine IMM-urile afectate prin scheme de ajutor de stat.
Premierul a făcut un apel către companiile care nu își plătesc corect taxele, avertizând că povara fiscală nu poate fi suportată doar de firmele corecte. În același timp, a dat asigurări că măsurile luate vor permite indexarea pensiilor cu rata inflației în a doua parte a anului și reducerea poverii fiscale pentru salariile mici și familiile cu copii.
Solidaritate și apel la responsabilitate
Ciolacu a solicitat companiilor din România să înghețe prețurile pentru o perioadă de șase luni, demonstrând solidaritate cu populația și guvernul. El a afirmat că, în calitate de prim-ministru, este pregătit să accepte criticile, dar a cerut ca acestea să nu împiedice dezvoltarea României. Premierul a încheiat subliniind că eficiența și responsabilitatea sunt priorități în acest mandat, chiar dacă acestea vin cu un cost politic.