Disputa termoficării din București: datorii istorice și acuzații politice
Problema încălzirii în Capitală continuă să genereze tensiuni între autorități. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a lansat un atac dur la adresa primarului Nicușor Dan, acuzând Primăria Capitalei de datorii istorice către ELCEN, în valoare de peste 1,1 miliarde de lei. Burduja subliniază că, în ciuda avariilor frecvente, compania a reușit să mențină furnizarea agentului termic fără întreruperi majore.
Ministrul a evidențiat că avaria recentă de la CET Vest a fost remediată rapid, iar ELCEN a suplinit pierderile prin eforturi considerabile. Cu toate acestea, Burduja atrage atenția asupra stării precare a rețelei de termoficare, care pierde peste 2400 de tone de apă fierbinte pe oră din cauza conductelor vechi.
Investiții promise și realități dure
În noiembrie 2024, Ministerul Energiei a semnat contracte de finanțare de 362 de milioane de euro pentru modernizarea centralelor CET Grozăvești, CET Progresu și CET București Sud, cu finalizare estimată în 3-4 ani. De asemenea, lucrările la CET Titan, prima termocentrală construită în ultimele decenii, sunt în desfășurare, cu termen de finalizare în 2027.
Cu toate acestea, Burduja acuză Primăria Capitalei de inacțiune, menționând că aplicațiile pentru fonduri europene destinate reabilitării rețelelor de termoficare au fost respinse din cauza neeligibilității. Ministrul susține că fuziunea dintre ELCEN și Termoenergetica este în curs, ceea ce ar putea duce la un sistem integrat și modern de termoficare în București.
Replica primarului Nicușor Dan
Primarul Capitalei, Nicușor Dan, a răspuns criticilor, afirmând că avariile frecvente ale centralelor ELCEN fac ca alimentarea cu agent termic să fie imprevizibilă, afectând direct bucureștenii. El consideră că investițiile în rețeaua de termoficare sunt inutile dacă ELCEN nu modernizează centralele pentru a reduce avariile.
„Degeaba schimbăm conductele, dacă nu există agent termic care să treacă prin ele”, a declarat primarul, subliniind necesitatea unei colaborări mai eficiente între autoritățile locale și Ministerul Energiei.
O criză cu rădăcini adânci
Problemele termoficării din București nu sunt noi. Sistemul, bazat pe infrastructură din anii 60-70, se confruntă cu uzură avansată și lipsa investițiilor constante. În timp ce autoritățile centrale și locale își pasează responsabilitatea, cetățenii rămân principalii afectați de avariile repetate și de lipsa unei strategii clare de modernizare.
Deși există promisiuni de investiții și proiecte în derulare, situația actuală scoate la iveală deficiențe majore în gestionarea resurselor și în colaborarea dintre instituții. În acest context, întrebarea rămâne: cine va suporta costul real al acestei crize?