Bogdan Ivan respinge acuzațiile apărute în Wall Street Journal
Fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, a reacționat public după apariția unui articol în Wall Street Journal care făcea referire la o presupusă întâlnire la care ar fi participat alături de Sorin Grindeanu și de ambasadoarea SUA în Grecia. Într-o intervenție televizată, Ivan a declarat că informațiile vehiculate sunt minciuni și a susținut că subiectul este folosit în contextul disputelor politice interne.
Acesta a afirmat că discuția despre un posibil proiect energetic a fost deturnată în scopuri politice. „Sunt niște minciuni disperate într-o campanie disperată”, a spus el, acuzând că dezbaterea este folosită pentru a muta atenția de la problemele economice ale țării.
Nu au fost negociate contracte de gaze
Bogdan Ivan a explicat că România nu a ajuns în etapa negocierii unor contracte de gaze și că nu a existat un mandat din partea premierului pentru o decizie privind proiectul. „Nu am avut un mandat din partea lui Ilie Bolojan ca premier, n-am avut un răspuns pe care să-l dăm celor din America”, a declarat el, precizând că autoritățile de la București nu au transmis dacă doresc să participe la proiect doar pe tranzit, pe tranzit plus achiziție, sau să nu participe deloc.
Memorandumul semnat în Grecia
Fostul ministru a amintit de memorandumul semnat în luna noiembrie, în Grecia, de Cătălin Predoiu, Alexandru Nazare și Cristian Bușoi. Potrivit acestuia, după semnarea documentului, România avea la dispoziție 90 de zile pentru a purta discuții tehnice și a stabili dacă devine parte a proiectului.
Ivan a menționat că în proiect erau implicate nouă state din regiune și că România ar fi putut obține venituri din tarife de tranzit către Transelectrica, companie cu capital majoritar de stat, estimate la aproximativ 250 de milioane de euro anual, la care s-ar fi adăugat sume din tranzacțiile cu gaze naturale pentru statele vecine.
Proiectul viza mai multe țări din regiune
Potrivit fostului ministru, proiectul ar fi oferit României posibilitatea de a-și valorifica gazele pentru Ucraina, Moldova, Ungaria, Slovacia și Serbia, iar cantități suplimentare de gaze provenite și din Statele Unite ar fi redus presiunea pe piața regională. Ivan a susținut că mai multe state vecine sunt interesate de gazele românești, iar în condițiile unei cantități limitate prețurile cresc.
Critici la adresa celor care se opun proiectului
Bogdan Ivan și-a exprimat nemulțumirea față de adversarii proiectului și a apreciat că anumite argumente folosite în dezbatere coincid cu retorica Federației Ruse în Europa Centrală și de Est. „Ei nu știu dacă sunt conștienți că fac exact retorica Federației Ruse în regiunea noastră”, a declarat el, adăugând că respingerea gazelor americane ar menține dependența energetică a regiunii de Rusia.
Fostul ministru a acuzat și că discursul criticilor săi ar favoriza, în opinia sa, poziția Rusiei în regiune, și a respins acuzațiile privind existența unor interese personale în derularea proiectului.