Statele NATO se pregătesc pentru scenarii de criză în contextul războiului din Ucraina
Oficialii europeni de rang înalt sunt în alertă și iau în calcul scenariul în care Rusia ar putea lansa atacuri cu drone sau rachete împotriva unor țări NATO. Germania își pregătește spitalele pentru un eventual conflict, Lituania și-a actualizat planurile de evacuare, iar trupele Alianței Nord-Atlantice desfășoară exerciții în regiunea baltică.
În România, președintele Nicușor Dan a recunoscut că țara și-a îmbunătățit capacitatea de răspuns la amenințarea dronelor, dar nu este încă pe deplin pregătită pentru un astfel de scenariu.
Avertizări privind un posibil test al capacității de reacție a NATO
Reprezentanți ai serviciilor de informații au avertizat că Rusia ar putea pregăti un test al capacității de reacție a statelor NATO. Potrivit premierului polonez, scopul lui Vladimir Putin ar fi subminarea Articolului 5, destabilizarea aliaților Ucrainei și slăbirea alianței nord-atlantice.
Premierul Poloniei, Donald Tusk, afirma pe 17 septembrie 2026, la postul TVN24, că planul rusesc ar include atacuri cu drone și rachete asupra țărilor care sprijină Ucraina, inclusiv Polonia. Ca răspuns, Franța a organizat o reuniune de urgență, iar președintele Emmanuel Macron a declarat că amenințarea hibridă din partea Rusiei s-a intensificat.
Germania a început să pregătească spitalele pentru eventualitatea unui război și intenționează să înființeze primul său regiment de drone, cu o rază de acțiune de până la 500 de kilometri. Lituania a elaborat planuri de evacuare pentru mai multe scenarii de securitate, potrivit premierului Mindaugas Sinkevičius.
România își propune 5% din PIB pentru apărare până în 2035
Consiliul Suprem de Apărare a Țării și-a asumat în fața NATO că România va aloca 5% din PIB pentru apărare până în 2035. Cea mai mare parte a fondurilor, 3,5% din PIB, va fi destinată apărării propriu-zise, iar restul de 1,5% infrastructurii și securității.
Planul de înzestrare a Armatei României vizează următorii 10 ani și este organizat în șase categorii de capabilități. Printre acestea se numără avioanele multirol F-35, tancurile Abrams, sistemele HIMARS, obuzierele K9 Thunder, rachetele Patriot și transportoarele blindate Piranha 5.
Un al doilea document, privind transformarea Armatei până în 2044, prevede atingerea unui efectiv de aproximativ 120.000 de militari activi, dotați cu tehnică modernă.
Controverse legate de programul SAFE și colaborarea cu Rheinmetall
România a împrumutat 16,68 miliarde de euro prin mecanismul SAFE pentru achiziția de echipamente militare și dezvoltarea infrastructurii. O parte importantă a fondurilor urmează să ajungă la compania germană Rheinmetall, fapt criticat inclusiv de șeful ROMARM.
Industria de apărare din România este puternică și are potențial. De ce nu s-ar putea face o mașină de luptă în România, pe aceeași platformă realizată deja de Dacia?, a afirmat Răzvan Pîrcălăbescu, la o întâlnire cu ministrul Apărării, Radu Miruță.
Rheinmetall a evaluat costurile pachetului la 5,7 miliarde de euro, iar livrările ar urma să înceapă în 2028. Un contract de 920 de milioane de euro prevedea și preluarea șantierului Damen din Mangalia, intrat în faliment în aprilie, dar reprezentanții companiei nu s-au prezentat la licitațiile organizate de lichidatorul judiciar.
Incidente cu drone pe teritoriul României
În primele opt luni ale anului au fost înregistrate 30 de drone intrate pe teritoriul României, dintr-un total de 49 de incidente consemnate de la începutul invaziei ruse din februarie 2022. Cel mai grav incident a avut loc în Galați, în noaptea de 28 spre 29 mai, când o dronă kamikaze aflată sub pavilion rusesc încărcată cu explozibil a pătruns adânc în spațiul aerian românesc și s-a prăbușit pe acoperișul unui bloc cu 10 etaje. O femeie de 53 de ani și fiul său de 14 ani au suferit arsuri și au fost transportați la spital.
Președintele Nicușor Dan a declarat, într-un interviu acordat CNN International, că România nu este încă pe deplin pregătită pentru amploarea acestui nou tip de amenințare. Statele Unite ne-au ajutat cu radare și echipamente pentru interceptare. Nu suntem complet pregătiți, dar am făcut astfel de îmbunătățiri, a afirmat șeful statului.
Nicușor Dan a apreciat că Donald Trump are dreptate atunci când critică nivelul contribuțiilor europene la apărarea comună, menționând că este necesară reechilibrarea acestei contribuții. Cât despre pericolul unui atac direct al Rusiei asupra unui stat NATO, președintele consideră că un asemenea scenariu nu este foarte probabil în următorii unu-doi ani.