Furtul tezaurului dacic: Olanda, sub presiunea României
Un scandal cultural de proporții zguduie relațiile dintre România și Olanda, după ce tezaurul dacic a fost furat dintr-un muzeu olandez. Raluca Turcan, fost ministru al Culturii, a declarat că Olanda are obligația de a identifica hoții și de a returna piesele furate. Exponatele, care au ajuns în Olanda printr-un proiect cultural aprobat de Comisia Națională a Muzeelor și Colecțiilor, erau parte a unui amplu efort de diplomație culturală, început cu expoziții anterioare la Madrid și Roma.
Responsabilitatea Muzeului Drents
Raluca Turcan a subliniat că Muzeul Drents, una dintre cele mai prestigioase instituții culturale din Europa, avea obligația contractuală de a asigura măsuri speciale de securitate. Deși standardele internaționale au fost aparent respectate, furtul ridică întrebări serioase despre eficiența acestor măsuri. Ministerul Culturii nu decide asupra colecțiilor expuse în străinătate, iar aprobările sunt acordate exclusiv de specialiștii comisiei naționale.
Un efort cultural cu riscuri majore
Proiectele de acest tip sunt frecvente în Europa, iar România a beneficiat, la rândul său, de expoziții valoroase din străinătate. Totuși, incidentul pune sub semnul întrebării viitoarele colaborări internaționale. Exemplul recent al expoziției „Luminile lui Caravaggio” de la Timișoara demonstrează importanța acestor inițiative, dar și riscurile asociate.
Reacții și măsuri urgente
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că România intenționează să ceară daune fără precedent și să ofere recompense pentru recuperarea tezaurului. În același timp, Mihail Neamțu, președintele Comisiei de cultură din Parlament, a criticat lipsa de supraveghere și a cerut măsuri mai stricte pentru protejarea patrimoniului național. Managerul Muzeului Brukenthal a solicitat ca instituțiile culturale să fie păzite de jandarmi, în contextul acestui incident grav.
Un simbol național în pericol
Printre piesele furate se numără obiecte de o valoare inestimabilă, precum brățările dacice și coiful de aur de la Coțofenești. Aceste artefacte nu sunt doar comori istorice, ci și simboluri ale identității naționale. Povestea coifului, folosit cândva ca adăpătoare pentru găini, subliniază cât de vulnerabil poate fi patrimoniul cultural, chiar și în fața nepăsării.
Diplomația culturală, între succes și eșec
Deși astfel de inițiative sunt esențiale pentru promovarea patrimoniului românesc, acest incident ar putea avea consecințe grave asupra imaginii României și a încrederii în parteneriatele internaționale. În timp ce autoritățile olandeze sunt presate să rezolve cazul, România trebuie să-și reevalueze strategiile de protecție a tezaurului național.