Norvegia: O lecție pentru România în privința cash-ului
Într-un moment în care doar 3% din tranzacțiile din Norvegia se mai făceau cu cash, această țară progresistă a luat o decizie surprinzătoare: revine la cash. Acest fapt ridică întrebări importante pentru România, o țară în care aproape unul din trei români se confruntă cu sărăcie. Întrebarea principală este: când vor înțelege liderii noștri să nu mai adopte pe nerăsuflate toate temele progresiste, care nu sunt în interesul cetățeanului și nici în interesul românilor?
Deciziile care afectează afacerile românești
Deciziile impuse de Uniunea Europeană, cum ar fi interzicerea cash-ului, pot aduce dificultăți pentru afacerile românești, unele chiar ajungând în faliment. Un exemplu concret este Ministerul Energiei, condus în trecut de Virgil Popescu și acum de Sebastian Burduja, care este cu ani buni înainte în respectarea deciziilor Green Deal impuse de Uniunea Europeană. Aceste decizii nu au fost necesare, ci doar au ajutat liderii PNL-ului și ai PSD-ului să arate în fața șefilor de la UE cât de supuși sunt ei.
Digitalizarea: o sursă de discriminare?
Digitalizarea cu orice preț poate duce la discriminare. Nu este normal să condiționezi accesul cetățenilor la serviciile de bază, de achiziționarea unui smartphone sau trecerea de la cash la card. Oamenii săraci, care poate nu-și permit un iPhone sau nu vor să-l achiziționeze, oamenii bătrâni sau chiar oamenii orbi sunt discriminați de această abordare.
Tehnologizarea: o soluție sau o problemă?
Deși tehnologizarea este adesea promovată ca o soluție pentru eradicarea corupției, în realitate poate duce la și mai multă corupție. Acest lucru se datorează faptului că tehnologia este adesea în mâinile marilor companii occidentale, care au monopol sau oligopol. Un exemplu este subvenția cu dedicație pentru Tesla lui Elon Musk, care a creat o formă de corupție prin care statele europene i-au băgat bani în buzunar lui Elon Musk.
Consecințele tehnologiei în mâinile celor bogați
Promovarea tehnologiei fără discernământ la nivel de stat și de Uniune Europeană poate adânci inegalitatea, făcându-i pe cei bogați și mai bogați și pe cei săraci și mai săraci și mai dependenți de cei bogați. Aviz liderilor României: poate ar trebui să fiți mai puțin obedienți și să vă gândiți de două ori înainte să aplicați toate temele impuse de Uniunea Europeană.
Concluzie: Norvegia ca exemplu
Norvegia, o țară care nu face parte din UE, a aplicat toate aceste teme false și și-a dat seama că sunt greșite. Aceasta ar trebui să fie o lecție pentru România. În plus, nu se poate obliga cetățenii să-și ofere toate datele companiilor prin tehnologizare, pentru că poate nu vor.
Sursa: Top Secret Craiova