Europa își intensifică pregătirile militare pe flancul estic
Oficialii europeni de rang înalt sunt în alertă și iau în calcul scenariul în care Rusia ar putea lansa atacuri cu drone sau rachete împotriva țărilor NATO. Premierul Poloniei, Donald Tusk, a declarat că, potrivit serviciilor de informații, planul rusesc include atacuri cu drone și rachete asupra țărilor care susțin Ucraina, inclusiv Polonia, scopul lui Vladimir Putin fiind subminarea Articolului 5, destabilizarea aliaților Ucrainei și destrămarea Alianței Nord-Atlantice.
Franța a organizat o reuniune de urgență pentru a-și evalua securitatea, iar președintele Emmanuel Macron a afirmat că amenințarea hibridă din partea Rusiei la adresa europenilor și a Franței s-a intensificat.
Germania și-a pregătit spitalele pentru un eventual conflict, mai ales după tentativa de atac cu drone din Leipzig, despre care cancelarul Friedrich Merz a declarat că a fost îndelung pregătită de Rusia. Ministrul Apărării de la Berlin a anunțat că armata germană intenționează să înființeze primul său regiment de drone anul viitor, cu o rază de acțiune de până la 500 de kilometri.
Lituania și-a actualizat planurile de evacuare pentru mai multe scenarii de securitate, iar premierul Mindaugas Sinkevičius a declarat că țara nu se va preda în caz de atac. Belarus organizează exerciții militare cu scenarii de combatere a dronelor în apropierea Lituaniei. NATO are trei planuri de apărare a flancului estic, de 4.000 de pagini, iar comandantul suprem al forțelor Alianței în Europa a transmis un avertisment direct pentru Putin.
Planul de înzestrare a Armatei Române
Consiliul Suprem de Apărare a Țării și-a asumat la NATO că România va aloca 5% din PIB până în 2035, din care 3,5% pentru apărare și 1,5% pentru infrastructură și securitate. Primul document aprobat de CSAT este Planul de înzestrare a Armatei României pentru următorii 10 ani, cu priorități organizate în șase categorii de capabilități conform terminologiei NATO: angajare, protecție, consultare, comandă și control, informații, proiecție și sustenabilitate.
Al doilea document, Programul privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei României până în anul 2044, vizează atingerea obiectivului de aproximativ 120 de mii de militari activi, cu tehnică modernă și capabili să susțină operațiuni de lungă durată.
Prin programul SAFE, România a luat cu împrumut 16,68 miliarde de euro de la Comisia Europeană pentru achiziția de echipamente militare și dezvoltarea infrastructurii. Banii urmează să ajungă la Rheinmetall, gigantul german, care a evaluat costurile pachetului la 5,7 miliarde de euro, livrările urmând să înceapă în 2028. Directorul general ROMARM, Răzvan Pîrcălăbescu, a criticat această situație, întrebând de ce nu s-ar putea produce în România o mașină de luptă pe platforma realizată deja de Dacia.
Unul dintre contracte, cel de 920 de milioane de euro, avea ca miză ca Rheinmetall să preia și să salveze șantierul Damen din Mangalia, intrat în faliment în aprilie, unde ar fi urmat să construiască 4 nave de patrulare. Reprezentanții companiei nu s-au prezentat însă la licitațiile de vânzare organizate de lichidatorul judiciar.
În timpul negocierilor din programul SAFE, Rheinmetall a cerut majorarea prețurilor cu o treime. Statul român nu a fost de acord, iar compania a anunțat că va produce mai puțin în România față de cum a stabilit inițial.
Incidente cu drone și declarațiile președintelui
România e tot mai expusă incidentelor cu drone. Primele opt luni ale anului au înregistrat 30 de drone intrate în țară, dintr-un total de 49 de la începutul invaziei ruse din februarie 2022. Cel mai grav incident a avut loc în Galați, în noaptea de 28 spre 29 mai, când o dronă kamikaze rusească încărcată cu explozibil s-a prăbușit pe acoperișul unui bloc de 10 etaje, iar o femeie de 53 de ani și fiul ei de 14 ani au suferit arsuri. Cel mai recent incident a avut loc în noaptea de 1 spre 2 octombrie, când o dronă s-a prăbușit în zona localității Plauru, județul Tulcea, producând un incendiu.
Președintele Nicușor Dan a recunoscut într-un interviu pentru CNN International că țara noastră nu este încă pe deplin pregătită pentru acest tip de amenințare, menționând că Statele Unite au ajutat cu echipamente pentru radare și pentru doborârea dronelor. De asemenea, a afirmat că Donald Trump are dreptate să critice statele europene că nu contribuie suficient la apărarea colectivă și că este nevoie de reechilibrarea acestei contribuții. Cât despre pericolul unui atac direct al Rusiei asupra unui stat NATO, Nicușor Dan spune că nu este foarte probabil în următorii unu-doi ani, iar oficialii Alianței dau asigurări că nu vorbim despre un pericol iminent.