Nicușor Dan: „În 1992 nu prea mergeam la școală!”
Nicușor Dan, actualul primar al Bucureștiului, a făcut o declarație surprinzătoare referitoare la anii săi de studenție, povestind despre perioada petrecută în Franța între 1992 și 1998. Într-un articol publicat în 2002 în revista Dilema, el a împărtășit amintiri din acea vreme, subliniind că, în acea perioadă, nu se dedica studiilor așa cum ar fi trebuit. „În 1992 nu prea mergeam la școală”, a recunoscut el, aducând în discuție o latură mai puțin cunoscută a vieții sale de tânăr student.
Înainte de a pleca în Franța, Nicușor Dan era hotărât să se distreze, având în vedere că strânsese o sumă considerabilă de bani. El plănuia să petreacă următorii 2-3 ani în Grozăvești, fără prea multe griji. Cu toate acestea, a descoperit că viața în Franța nu era chiar așa cum își imaginase. „Petrecerile franțuzești mă plictiseau de moarte. Erau previzibile”, a declarat el, comparându-le cu atmosfera liberă și dezordonată de la petrecerile din Grozăvești.
În încercarea de a se adapta, Nicușor Dan a început să organizeze petreceri în apartamentele colegilor săi, unde atmosfera era mult mai relaxată și mai puțin formală. De asemenea, el a avut câteva relații cu franțuzoaice, dar toate s-au dovedit a fi la fel de previzibile. „Jocul seducției nu avea complicitatea partenerilor pe care o știam”, a explicat el, reflectând asupra diferențelor culturale și a așteptărilor în dragoste.
Un moment memorabil din acea perioadă a fost o pariu cu un prieten, în care au decis să parieze 100 de franci pe cine va reuși să cucerească prima oară o franțuzoaică. „Dacă ea era directoare de studii, câștigam 200 de franci”, a adăugat el, amintindu-și de competiția amuzantă dintre ei.
Nicușor Dan a încheiat prin a sublinia că, deși nu regretă experiențele sale din Franța, a realizat că „Occidentul îți ia libertatea ratării”. El a explicat că acolo, sistemul te așează la locul tău, iar căderile sunt mici și suportabile. „Dacă o să mă ratez, și este posibil, o să am satisfacția că am căzut de foarte sus”, a concluzionat el, lăsând să se înțeleagă că preferă să își asume riscuri decât să fie constrâns de un sistem rigid.