Un popor prea vesel pentru a face istorie?
În perioada de tranziție dintre anii 2012 și 2013, am făcut o pauză de la comentariile mele zilnice pentru Evenimentul zilei, pentru a călători în Turcia. În timpul acestei călătorii, am avut ocazia să observ și să reflectez asupra unui aspect al culturii noastre naționale care m-a frapat și m-a făcut să mă întreb: suntem un popor prea vesel pentru a face istorie?
Veselie versus Bucurie
Într-un volum de proze satirice pe care l-am publicat după decembrie 1989, am folosit titlul „Veselia generală”. Când am fost întrebat să explic acest titlu, am făcut o distincție între veselie și bucurie. Bucuria, așa cum o înțeleg eu, este o stare interioară, o emoție profundă și personală, care este adesea cenzurată în manifestările sale exterioare de teama de a-și expune intimitatea. Pe de altă parte, veselia este o formă de bucurie specifică românilor: este zgomotoasă, publică și adesea exagerată, cu scopul de a atrage atenția și de a provoca invidie.
Veselia: o reflectare a mentalității românești?
Veselia nu reflectă doar dorința românilor de a se afișa și de a cere celorlalți să se afișeze, ci și lipsa de seriozitate cu care abordăm problemele mari și mici ale vieții. Un exemplu perfect al acestei mentalități este modul în care românii au reacționat la dictatura lui Ceaușescu în anii premergători lui 1989: prin bancuri. Aceste bancuri nu erau doar o formă de revoltă, ci și o reflectare a tendinței noastre de a lua în glumă ceea ce alte popoare ar fi luat în serios.
Observații din străinătate
În timpul călătoriei mele în Turcia, am avut ocazia să urmăresc știrile Pro TV, difuzate de Pro TV Internațional. A fost o experiență revelatoare, care mi-a confirmat convingerea că veselia este o trăsătură definitorie a românilor. Într-o seară, în căutarea unor imagini de acasă, am descoperit două posturi românești pe satelit: TVR Internațional și Pro TV Internațional. Am fost surprins să constat că, chiar și în contextul unei știri serioase, prezentatorii și reporterii păreau să fie mai interesați de a face glume decât de a transmite informații.
În concluzie, este posibil ca veselia noastră să fie atât un atu, cât și un obstacol. Pe de o parte, ne ajută să ne confruntăm cu dificultățile și să ne menținem optimismul. Pe de altă parte, poate că ne împiedică să abordăm problemele cu seriozitatea necesară și să facem schimbări semnificative în societatea noastră. Este o întrebare la care fiecare dintre noi trebuie să își găsească propriul răspuns.
Sursa: TopSecretCraiova