Petrișor Peiu: Indexarea pensiilor este o obligație legală, nu o opțiune
Indexarea anuală a pensiilor reprezintă o obligație prevăzută de legislația în vigoare, însă aplicarea acesteia a fost suspendată pentru anii 2025 și 2026 printr-o măsură adoptată în timpul guvernării anterioare, a declarat Petrișor Peiu, reprezentant al AUR.
Potrivit acestuia, există o lege care obligă Guvernul să realizeze indexarea în fiecare an, însă o coalitivă din care făcea parte și PSD a adoptat un act normativ prin care aplicarea legii a fost suspendată timp de doi ani. Peiu a precizat că legea inițială a fost valabilă doar patru luni, în 2024.
Reprezentantul AUR a explicat că indexarea ar trebui calculată pe baza ratei inflației din anul precedent, la care se adaugă jumătate din creșterea salariului mediu brut pe economie. În aceste condiții, majorarea ar fi trebuit să se situeze între 13% și 15%, potrivit estimărilor sale.
Peiu a ridicat și întrebări legate de sursele de finanțare, arătând că executivul decide în mod politic modul în care alocă resursele bugetare. El a subliniat că, dacă indexarea pensiilor va fi considerată o prioritate, aceasta ar trebui să primeze în fața altor cheltuieli, precum investițiile în săli de sport, fără a sugera însă că acestea din urmă nu ar fi necesare.
Acesta a criticat și eliminarea scutirii de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru mamele aflate în îngrijirea copiilor, veteranii de război și foștii deținuți politici. El a apreciat că suma în cauză, de aproximativ 2-3 miliarde de lei pe an, este mică în raport cu efectele pe care le generează într-o țară afectată de scăderea demografică.
Legea salarizării, sub semnul incertitudinii
În ceea ce privește viitoarea lege a salarizării, Petrișor Peiu a precizat că nu poate formula o concluzie în absența unor detalii concrete despre conținutul proiectului. El a arătat că pozițiile prezentate de PSD menționează adoptarea unei noi legi a salarizării, însă nu precizează suficient de clar criteriile și principiile pe care aceasta ar urma să se bazeze.
Referitor la sumele restante din schema de plafonare și compensare, Peiu a estimat că acestea se ridică la câteva miliarde de lei. De asemenea, el a menționat plățile restante pentru lucrările deja efectuate în cadrul programului Anghel Saligny, precum și alte datorii ale instituțiilor de stat către furnizori, generate de lipsa resurselor bugetare. În total, potrivit estimărilor sale, este vorba despre aproximativ 30-40 de miliarde de lei.