Modificările la noua programă pentru Limba și literatura română, clasa a IX-a
După un val de critici fără precedent, Ministerul Educației a publicat astăzi forma finală a programei de Limba română pentru clasa a IX-a. Aceasta face parte dintr-un set de peste 100 de noi proiecte curriculare, dar a rămas cea mai disputată inițiativă din actuala reformă educațională.
Data de 23 decembrie 2025 va rămâne în istorie ca ziua în care s-a decis soarta unei generații de elevi, iar reacțiile nu au întârziat să apară. Ministerul a ales să mențină principiul diacronic (cronologic) ca axă centrală a noii programe, argumentând că literatura nu va mai fi studiată doar pe teme, ci ca un fenomen viu, în strânsă legătură cu evoluția istorică și culturală.
De ce s-a ales abordarea cronologică?
Decizia Ministerului Educației vine ca o reacție la nevoia de a oferi elevilor repere logice și de a asigura continuitatea cu gimnaziul. Această orientare în timp are scopul de a ajuta elevii să înțeleagă prezentul prin raportarea la trecut.
Noua abordare se concentrează pe evoluție, nu doar pe teme, trecând de la o educație bazată pe teme la una care urmărește dinamica ideilor, curentelor și mentalităților. Contextualizarea devine esențială, combatând limitele unei educații bazate strict pe strategii de lectură, fără un fundament cultural solid.
Noua viziune asupra fenomenului literar
Literatura va fi studiată prin cinci filtre complementare: reprezentare (teme, valori și viziuni despre lume), instituție (viața literară, presă, teatre, grupări ideologice), parcurs istoric (succesiuni și sincronizări culturale), spațiu de creație (biografiile scriitorilor) și sistem de genuri (evoluția speciilor literare în timp).
Modificări în lista autorilor
Lista de autori recomandați marchează o revenire la sursele limbii române literare, incluzând cronicarii, dar aduce și o deschidere către literatura universală și egalitatea de gen. Printre modificările notabile se numără eliminarea lui Anton Pann, care a fost prezent în prima variantă, și introducerea unor autori români noi precum Ureche, Costin, Radu Popescu, Budai-Deleanu, Asachi, Heliade-Rădulescu și Titu Maiorescu.
În plus, se remarcă prezența unor figuri feminine precum Maria Rosetti (Mary Grant) și Sofia Nădejde, alături de autori străini precum Machiavelli, Montesquieu, Molière, Mary Shelley, Balzac și George Eliot.
Evaluarea sumativă și activitățile de tip proiect
Programa propune activități de tip proiect pentru evaluarea sumativă, integrând biografiile personalităților în contextul epocii. Printre figurile sugerate se numără Dimitrie Cantemir, Nicolae Bălcescu, Regina Elisabeta (Carmen Sylva) și Iulia Hasdeu. Profesorii vor avea libertatea de a alege operele reprezentative din lista de autori propusă, pentru a fi studiate la clasă.