Adrian Axinia, europarlamentar AUR, critică majorarea taxelor locale
Adrian Axinia, europarlamentar din partea AUR, a lansat un atac dur împotriva deciziei Curții Constituționale a României, care a respins contestația depusă de partidul său împotriva legii ce prevede o creștere semnificativă a impozitelor locale cu aproximativ 75%, începând cu 1 ianuarie 2026. Axinia subliniază că această măsură va afecta în mod direct românii foarte săraci, care vor fi nevoiți să-și vândă casele pentru a face față noilor taxe.
„Slugile de la CCR le-au mai dat o lovitură dură românilor: au declarat constituțională legea lui Bolojan privind creșterea taxelor și impozitelor locale cu aproximativ 75% de anul viitor. Practic, au dat verde jupuirii cetățenilor pentru a-și păstra propriile privilegii”, a declarat Axinia, evidențiind că această lege a fost adoptată fără a ține cont de impactul devastator asupra celor mai vulnerabile categorii sociale.
Critica sistemului administrativ
Axinia a reamintit că AUR a contestat această lege, considerând-o o măsură care va nenoroci în special românii săraci. „Inițial, Curtea Constituțională a decis ca pronunțarea asupra contestației să aibă loc în februarie, dar după intervențiile politice ale Președintelui și Premierului, judecata a fost devansată, favorizând astfel interesele lui Bolojan”, a adăugat el, subliniind disfuncționalitățile din sistemul judiciar.
În plus, Axinia a subliniat că pretextul pentru această majorare a impozitelor locale, care se bazează pe faptul că aproape 85% din primării nu își acoperă cheltuielile de funcționare, este o „vrăjeală ieftină”. El a argumentat că, în realitate, în comunele sărace, chiar dacă impozitele ar fi duble, acestea vor rămâne blocate, iar în orașele mari, veniturile suplimentare din taxe vor fi resimțite, ceea ce va duce la o măsură asimetrică ce afectează comunitățile defavorizate.
Soluții propuse de AUR
Axinia a propus o soluție alternativă, refuzată de actuala coaliție de guvernare, care constă în reorganizarea administrativ-teritorială. Aceasta ar implica stabilirea unor praguri demografice minime, precum: nicio comună sub 5.000 de locuitori, niciun oraș sub 10.000, niciun municipiu sub 30.000 și niciun județ sub 600.000 de locuitori. „Până când se va face asta, toate aceste creșteri de taxe și impozite sunt ilegitime. Discutăm, de fapt, de un furt în toată regula”, a concluzionat el, evidențiind nevoia urgentă de reformă în sistemul administrativ.