noiembrie 17, 2026
UDMR analizează moțiunea de cenzură. Condiția care ar declanșa demersul
UDMR analizează moțiunea de cenzură. Condiția care ar declanșa demersul
Politica

UDMR analizează moțiunea de cenzură. Condiția care ar declanșa demersul

UDMR amenință cu moțiune de cenzură dacă Guvernul își asumă reforma administrativă

Parlamentarii UDMR iau în calcul declanșarea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului în cazul în care Executivul va recurge la procedura asumării răspunderii pentru reforma administrației publice. Anunțul a fost făcut luni de liderul deputaților Uniunii, Csoma Botond, care a precizat însă că formațiunea nu intenționează să colaboreze cu AUR pentru inițierea demersului.

Nemulțumirile UDMR vizează în special proiectul de comasare a localităților și criteriile după care ar urma să fie redesenate limitele administrativ-teritoriale. Csoma Botond susține că o asemenea reorganizare nu poate fi decisă exclusiv în funcție de numărul locuitorilor, ci trebuie să țină cont și de particularitățile istorice, geografice și etnice ale fiecărei zone.

Deputatul a amintit că, în discuțiile despre pragul de populație necesar pentru reorganizarea localităților, au fost vehiculate succesiv mai multe variante, de la 1.500 la 3.000, 5.000 și chiar 10.000 de locuitori. „În fiecare zi avem un pachet de reforme. Referitor la comasarea localităților, ne-am exprimat punctul de vedere. Nu suntem împotriva reformei, dar credem că nu se poate face în acest mod”, a declarat Csoma Botond.

El a invocat și angajamentele internaționale ale României, respectiv Convenția privind protecția minorităților naționale a Consiliului Europei, semnată și ratificată de România. Potrivit articolului 16 al acesteia, limitele administrativ-teritoriale ale unei localități nu pot fi schimbate dacă modificarea afectează în detrimentul ponderea comunității etnice din zona respectivă.

UDMR respinge asumarea răspunderii pentru reorganizarea administrativă

Reprezentantul UDMR a precizat că formațiunea nu acceptă ca reforma administrației să fie adoptată prin asumarea răspunderii Guvernului. În opinia sa, proiectul trebuie pregătit prin consultări cu partidele politice și cu specialiștii, iar ulterior să fie supus dezbaterii în Parlament.

„Nicidecum nu suntem de acord ca această reformă să se facă prin angajarea răspunderii Guvernului. Cred că trebuie să elaborăm un proiect cu participarea clasei politice, cu participarea specialiștilor, să avem un proiect, după aceea să dezbatem acest proiect în Parlamentul României și să ajungem la o concluzie”, a afirmat Csoma Botond.

Deputatul a admis că structura administrativă a României este învechită, fiind realizată în 1968, dar a atras atenția că o asemenea intervenție nu poate fi făcută în grabă și fără o analiză amănunțită. El a insistat că reorganizarea trebuie analizată separat pentru fiecare regiune, ținând cont de realitățile locale, și că politicienii nu au singuri expertiza necesară pentru a stabili o nouă structură administrativ-teritorială.

UDMR exclude o colaborare cu AUR pentru moțiunea de cenzură

Întrebat dacă Uniunea va iniția sau va vota o moțiune de cenzură în eventualitatea în care Guvernul își asumă răspunderea pe reforma administrației, Csoma Botond a confirmat că această variantă se află printre opțiunile analizate.

Liderul deputaților UDMR a precizat însă că formațiunea nu intenționează să aibă o asociere politică cu AUR și că ar putea apela la sprijinul altor partide parlamentare pentru un asemenea demers. „Sigur nu dorim să avem nicio legătură politică cu partidul AUR, dar vom uza de toate mijloacele parlamentare pe care le avem, inclusiv depunerea unei moțiuni de cenzură cu alte partide, nu cu partidul AUR. Da, luăm în calcul și acest scenariu”, a declarat deputatul.

Reorganizarea localităților, analizată și prin prisma comunităților etnice

Csoma Botond a cerut ca la elaborarea reformei să participe nu doar reprezentanții partidelor, ci și experți din domenii relevante, inclusiv sociologi și specialiști de la Academia Română. El a argumentat că o reorganizare administrativ-teritorială are consecințe importante asupra comunităților și nu trebuie tratată ca o simplă problemă legată de numărul primarilor sau al aleșilor locali.

„Ar trebui să ne așezăm la masă și să discutăm punctual. Nu numai politicieni, vreau să subliniez, eu cred că avem nevoie de tehnocrați și de specialiști pentru această inițiativă, de la Academia Română, sociologi. Politicul nu se descurcă singur”, a spus el.

Deputatul a atras atenția că modificarea granițelor dintre localități ar putea schimba ponderea comunității maghiare în anumite zone, astfel încât aceasta să devină minoritară în localități unde în prezent nu se află în această situație. „Nu funcția de primar e importantă, ci situația comunității. Nu e problema cu primarii, e o falsă problemă. E o problemă cu acea comunitate pe care o reprezentăm noi în Parlamentul României”, a mai declarat Csoma Botond.