Ministrul Finanțelor respinge acuzațiile AUR: deficitul scade pe ambele metodologii
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a răspuns acuzațiilor formulate în moțiunea simplă depusă de AUR, susținând că deficitul României se reduce atât pe metodologia națională, cât și pe cea europeană. Declarațiile au fost făcute în contextul dezbaterii moțiunii simple inițiate de AUR, care vizează activitatea ministrului.
Nazare a explicat că ceea ce este prezentat drept o tentativă de ascundere a datelor bugetare în fața instituțiilor europene reprezintă, de fapt, o diferență între datele de raportare. „Fiecare stat are alături de raportarea europeană propria execuție bugetară națională, iar diferențele dintre ele sunt cunoscute și explicate. Deficitul României scade. Scade pe metodologia națională și scade pe metodologia europeană”, a declarat ministrul.
Acesta a subliniat că nu există cifre diferite pentru români și pentru Bruxelles. „Nu există o cifră pentru români și alta pentru Bruxelles. Există o singură execuție bugetară citită în două calendare, și amândouă arată aceeași direcție”, a afirmat Alexandru Nazare. Ministrul a precizat că există un dialog constant cu Eurostat, care nu ar fi ridicat obiecții privind trecerea datelor din contabilitatea națională în sistemul european.
Cifrele invocate în moțiune provin din date publice
Referindu-se la cifra de 69 de miliarde de lei invocată în textul moțiunii, ministrul Finanțelor a susținut că aceasta provine chiar din datele publice. „Dacă datele ar fi fost ascunse, inițiatorii moțiunii nu ar fi avut de unde să ia această cifră”, a argumentat Nazare.
Potrivit ministrului, în execuția cash după primele nouă luni ale acestui an, deficitul este de 3,81% din PIB, față de 5,31% în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce reprezintă aproximativ 24 de miliarde mai puțin. Pe metodologia europeană, deficitul primului semestru este de 3,4% din PIB, față de 3,6% în 2025, iar deficitul anual a coborât de la peste 9% din PIB în 2024 la 7,8% în 2025.
Alexandru Nazare a adăugat că aceeași concluzie este trasă și de cele trei mari agenții de rating. Moțiunea simplă vizează activitatea unui ministru sau a unui domeniu de activitate al Guvernului, este depusă și dezbătută într-una dintre Camerele Parlamentului, iar prin vot poate exprima poziția politică a majorității parlamentarilor. Spre deosebire de moțiunea de cenzură, moțiunea simplă nu conduce la demiterea Guvernului sau a celui vizat.