noiembrie 7, 2026
USR și PNL negociază pentru alegerile din 2028. Candidaturile pe județe, analizate
USR și PNL negociază pentru alegerile din 2028. Candidaturile pe județe, analizate
Politica

USR și PNL negociază pentru alegerile din 2028. Candidaturile pe județe, analizate

USR și PNL poartă negocieri oficiale pentru alegerile din 2028

USR și PNL au început negocieri oficiale în vederea unei posibile alianțe electorale la alegerile locale și parlamentare din 2028. Anunțul a fost făcut de Radu Miruță, noul prim-vicepreședinte al USR, care a precizat că discuțiile au ajuns deja la nivelul conducerilor celor două partide.

Potrivit lui Miruță, o colaborare între cele două formațiuni ar putea reprezenta o „contrapondere” politică în cazul unei eventuale alianțe între PSD și AUR. „S-a discutat și la nivel de conducere între USR și PNL și este foarte limpede că atât timp cât AUR se aliază cu PSD, sau PSD se aliază cu AUR, este nevoie de o contrapondere politică formată între USR și PNL. Ca orice partid care intră în opoziție, pregătim alegerile pentru 2028”, a declarat Radu Miruță.

Analiză electorală la nivel județean

Următoarea etapă a negocierilor presupune identificarea județelor în care o candidatură comună ar putea funcționa. Prim-vicepreședintele USR a explicat că, în această fază, fiecare partid își evaluează separat organizațiile și potențialul electoral din teritoriu, urmând ca apoi conducerile celor două formațiuni să compare analizele reciproce.

„Fiecare își face o analiză: unde sunt județele în care lucrurile astea ar funcționa de la sine, între cele două partide, după care conducerile celor două partide se vor uita pe analizele reciproce pentru a vedea cât de multe sau de puține sunt punctele, județele, unde ar putea exista o neînțelegere, cât de mare este neînțelegerea aia, care sunt gradele de libertate”, a precizat Miruță.

Acesta a subliniat că negocierile nu au ajuns încă la o împărțire concretă a candidaturilor, fiind necesară mai întâi evaluarea situației din fiecare județ.

Funcții vizate de o posibilă alianță

Planul discutat de cele două formațiuni ar putea include candidaturi comune pentru mai multe tipuri de funcții publice. Radu Miruță a enumerat primăriile, inclusiv cele ale municipiilor reședință de județ, consiliile județene, precum și mandatele de senator și deputat.

„Convingerea mea e că există mult spațiu, atât timp cât se dorește, pentru că sunt alegeri unde vor fi candidaturi și la primării, reședința municipiului de județ, și la consilii județene, și la parlamentare, senatori, deputați”, a declarat Miruță. El a adăugat că eventualele diferențe de evaluare între candidații celor două formațiuni ar putea fi compensate prin negocieri pentru alte funcții sau candidaturi.

Deocamdată, nu a fost stabilită o formulă finală privind distribuirea candidaturilor sau a locurilor eligibile pe listele parlamentare, aceste decizii urmând să fie discutate după finalizarea analizelor la nivel județean.

Contextul discuțiilor: opoziția față de modificările propuse de AEP

Negocierile dintre USR și PNL au loc la scurt timp după ce cele două formațiuni au avut o poziție comună împotriva modificărilor propuse de Autoritatea Electorală Permanentă la Legea partidelor politice.

PNL susține că legislația electorală trebuie modificată prin inițiativă parlamentară, într-o comisie specială din care să facă parte toate partidele parlamentare, și nu printr-un demers al AEP. Vicepreședintele PNL Alexandru Muraru l-a acuzat pe președintele AEP, Adrian Țuțuianu, că ar urmări blocarea unei eventuale alianțe dintre liberali și USR. La rândul său, deputatul USR Alexandru Dimitriu a criticat proiectul, susținând că propunerile AEP ar putea împiedica formarea unei alianțe între cele două formațiuni.

În luna august, AEP a propus modificarea Legii partidelor politice, proiectul vizând regulile privind înființarea, organizarea, conducerea și dizolvarea formațiunilor politice. Una dintre cele mai importante schimbări se referă la numărul minim de membri necesar pentru înființarea unui partid: în prezent legea permite constituirea unei formațiuni cu doar trei membri, însă AEP propune majorarea pragului la 100 de persoane.